Dictionar cinematografic - N

Pagina 14 din 26

 

  • Naratiune

    Povestirea unui subiect si informatiile suplimentare oferite publicului de o voce „din spatele ecranului”, care nu este de regula personaj activ al filmului. Acest tip de naratiune este folosit in documentare, filme educative sau ca supliment al firului povestii. In unele cazuri vocea narativa apartine unuia dintre personaje, iar publicul descopera gandurile, reflectiile si ideile acestuia cu privire la evenimente trecute (informatii aditionale), intamplari sau conjuncturi prezente, sperante sau aspiratii viitoare. Este un instrument eficient pentru a mentine unitatea unui film.

  • Naturalism

    Curent sau tendinta in arta si literatura, care se caracterizeaza prin observarea riguroasa a faptelor din realitatea obiectiva, prin redarea lor fidela, prin preferinta pentru aspectele urate, vulgare ale naturii omenesti. In cinematografie naturalismul este expresia unui realism extrem, din care spiritualitatea, speranta sau optimismul sunt alungate.

  • Neorealism

    Curent in literatura, artele plastice si cinematografia contemporana, care se manifesta printr-o tendinta de apropiere de faptul real, de viata cotidiana a oamenilor, prezentand, alaturi de personaje si fenomene tipice, fapte brute, marunte, nesemnificative.

  • Nivel de iluminare

    Masurarea intensitatii luminii in unitati de masura precum candela, impartind cantitatea de lumina aflata la cea mai mare intensitate la distanta la care intensitatea luminii este jumatate din capacitatea ei maxima

  • Noapte pentru noapte

    Sintagma folosita pentru a desemna situatia de filmare intr-o locatie anume in timpul noptii, pentru a oferi aparenta realitatii in cazul scenelor petrecute noaptea.

  • Noapte pentru zi

    Filmarea unei scene in timpul noptii, dar cu echipament de iluminare care sa permita crearea iluziei de lumina naturala din timpul zilei.

  • Nordisk

    Cea mai veche corporatie de film din lume, Nordisk (sau Great Northern Film Company), fondata in Danemarca in 1906. Filmele erau de regula de divertisment, iar studioul central, situal in Copenhaga, era cea mai bine echipata companie de productie la inceputurile istoriei cinematografice. Studioul este functional si in ziua de astazi.

  • Noul film american

    Miscare cinematografica aparuta in anii ’60 ca reactie impotriva comercialismului din industria filmului si a „mediocritatii” conventiilor aplicate in mod sistematic in productiile cinematografice. Desi s-a vizat si diminuarea diferentei dintre obiectiv si subiectiv, atentia principala a fost acordata formei estetice si continutului filmelor. O serie de aspecte experimentale ce dateaza din perioada respectiva s-au concentrat asupra lirismului si poeziei existentei umane exprimate prin intermediul productiilor filmice, in detrimentul continutului.

  • Noul film australian

    Fenomenul australian nu rezida in aparitia vreunei scoli sau miscari, ci in cresterea brusca si masiva a productiei de film, sustinuta de guvern in anii ’70. Daca in anii ’60 doar 19 productii vedeau lumina... reflectoarelor, in decada urmatoare peste 150 de filme au fost produse in Australia (The Last Wave, Mad Max, Gallipoli).

  • Noul film chinezesc

    Dupa revolutia culturala care a incetat in 1976, un nou val de filme chinezesti au inceput sa fie produse, care nu se mai incadrau in stereotipurile melodramatice sau socialiste. Desi acestea primeau amprenta puternica a producatorilor si nu isi permiteau sa critice vehement societatea in care erau produse, ele au atras atentia cineastilor de peste hotare, impresionati de inovatiile aduse de noua tendinta a cinematografiei chineze, total diferita de cea detinuta de productiile anterioare, controlate si cenzurate de guvern.

  • Noul val

    Miscare inceputa in Franta in 1950 si care a atins apogeul in jurul anului 1962. Sentimentul ce a strabatut cineastii si criticii de film din aceasta perioada a accentuat stilul individual al regizorilor si producatorilor, ce au imprimat o noua tendinta, nontraditionalista, productiei de filme. Arsenalul acestei miscari continea intoleranta fata de norme, structuri narative nonsecventiale, camere portabile, experimente, proceduri de editare simple, accentuarea absurdului.